New superhero in town

Nu cred ca voi mai reusi vreodata sa scriu pe blogul asta (sau pe oricare altul). Se pare ca orgoliul meu a atins cote nebanuite, desi mereu aveam senzatia ca e la nivel maxim, astfel incat nu mai sunt in stare sa concep niciun post fara sa ma intreb daca postul respectiv nu cumva ar putea indica faptul ca sunt o fiinta umana cu sentimente and all that. Si-apoi, bineinteles, are loc stergerea post-ului.
Cred ca daca as fi fost asa de cand mi-am facut contul de blogger, nu as mai fi scris nimic-nimic. Una dintre marile abilitati ale acestui glorios super-erou numit Orgoliu este incredibila lui putere de a-ti da senzatia ca un post despre un stalp poate fi prea personal. Sau despre un chibrit sau despre un perete sau despre mai stiu eu ce.
Deci sunt la mana lui. Mereu e in spatele meu, cu vantul fluturandu-i pelerina si cu sigla-i rosie amintindu-mi ca el lupta constant impotriva injustitiei (si injustitia e aici dezvaluirea socantului amanunt ca esti si tu om).
Sunt sigura ca o sa se si supere ca am scris despre el. But hey, any great superhero needs great publicity...
P.S.: Sunt chiar curioasa daca va aparea vreun super-villain. Si daca acela va fi demn sa-i faca concurenta Orgoliului.

Lectie de viata

Toata lumea a auzit de conceptul de soarta. Eu in special. Ei bine, intotdeauna m-a fascinat felul in care functioneaza, si nu, nu penca n-as avea eu cu ce altceva sa-mi bat capul (are soarta grija de asta), ci penca e al dracului de amuzant. Pe bune. Invidiez intens pe oricine indrazneste sa afirme ca viata nu e o comedie neagra regizata de un regizor britanic al dracului de bun. Asta inseamna doar ca ei nu sunt personajele principale.
Bun. Si-acum impartasesc din intelepciunea personajului principal: sunt cateva maxime esentiale (si traite pe pielea mea in mod constant) despre soarta.

• Legea unu, cea pe care se bazeaza si restul: Atunci cand spui "(Da-o naibii,) care sunt sansele sa ..." sau "(Da-o naibii,) ar fi chiar culmea sa ...", declansezi un mecanism foarte complex care are ca rezultat (aproape) inevitabila producere a evenimentului reprezentat de cele trei puncte de suspensie din expresii.
• Legea doi sau legea "planificatorului": Atunci cand faci muuuulte sacrificii, multe jonglerii cu bugetul, multe slalomuri prin programul incarcat si reusesti sa eviti majoritatea obstacolelor in calea atingerii scopului tau, iar pentru o secunda manifesti sublima ignoranta de a-ti imagina ca "totul merge bine/ conform planului/ cum am vrut", totul se va narui/ strica/ fute. Rau de tot. As putea face aici diverse paralele cu practici sexuale (cu greu ma abtin), but i've proved my point.
• Legea trei sau legea "visatorului": Atunci cand indraznesti sa visezi la ceva, sa speri ca o sa se intample, sa-ti pierzi secundele de plictiseala in daydream-uri amuzante si de multe ori aducatoare de buna-dispozitie, acel lucru nu o sa se intample. Nu, nu e o lege chiar atat de nihilista si neagra... Acel lucru nu o sa se intample cand vrei tu. O sa se intample peste un an, poate peste doi, poate peste mai multi, atunci cand n-o sa-ti mai pese si poate ca nici n-o sa-ti mai amintesti de visul tau. Ce-o sa trezeasca asta in tine? Gandul la acel draydream ce a luat viata pana la urma, o sa-ti provoace o jena sufleteasca si o criza de ras. Atat. Fara urma de regrete, penca n-a fost vina ta pana la urma.

Ceea ce este chiar jalnic e faptul ca desi mi se demonstreaza aceste magice legi de nenumarate ori, eu tot nu reusesc sa mi le bag naibii in cap si sa nu mai fiu asa surprinsa de imprevizibilul umor negru al vietii. Dar tre' sa recunosc ca rad mult mai des, mai usor si pe o perioada mai lunga de timp.

P.S.: Stiu ca am scris cifrele cu litere, asta e felul meu de a protesta impotriva matematicii si de a-mi arata sila fata de ea. Macar atata sa fac si eu.

45 de secunde

*acest text este total incoerent*

Exista 45 de secunde. Ele sunt, fara urma de indoiala, cele mai apasatoare 45 de secunde ale zilei. Sunt atat de apasatoare incat desi sunt secunde, au un statut total atemporal.

Exista 45 de secunde. Ele sunt podul dintre vis si realitate, dintre somn si trezire. In fiecare dimineata se desfasoara aceeasi poveste cu ele in calitate de personaje principale. Fiecare dintre ele imi someaza genele sa se desprinda, picioarele sa se intinda, provocandu-mi un carcel in talpa, si degetele mele sa pipaie bezmetic butonul rosu care opreste alarma telefonului.

Exista 45 de secunde. Se impart in mai multe etape ale chinuirii mele, cea care s-a culcat, ca de obicei, prea tarziu si care trebuie totusi sa se trezeasca prea devreme (dar nu e intotdeauna prea devreme?). Planul lor diabolic decurge in felul urmator. In prima parte, ele ma trezesc usor astfel incat sa nu constientizez complet stadiul in care ma aflu. Visele se deruleaza pe tavan si decorul lor incepe sa se simta ca o patura. A doua etapa aduce (odata cu realizarea ca trebuie sa ma ridic din pat, sa ma duc la baie, sa ma spal, sa ma imbrac, sa-mi fac geanta, sa-mi tarasc pasii timp de 10 minute spre acelasi vesnic liceu, sa suport oamenii care vin odata cu liceul, sa suport tot cotidianul asta sufocant) lumina cruda a diminetii peste mine si, automat, capul meu in perna. Cu toate acestea, nimic nu se compara cu ultimele secunde din cele 45. Ele imi aduc cea mai lunga clipire, un flashback al visului pe care o sa-l uit, al caldurii patului, al comfortului total.

Exista 45 de secunde. Nicio tristete nu poate fi comparata cu cea de la sfarsitul lor. E un dor sfasietor de somn, o lipsa de speranta totala, o dorinta vie de a mai sta un pic, de a mai dormi un pic. Si, bineinteles, e eternul "Lasa ca vine weekend-ul."

Chestie de la Ina- part II

Sunt... mereu cu gandul la perversitati si la haleala buna.
Vreau… sa pot sa scriu aici ce vreau cu adevarat fara sa-mi bag in seama orgoliul IMENS.
Mi-as dori… sa ajung sa traiesc din scris.
Nu imi place… sa-mi zica Ina cu ce sa completez aicea.
Ma tem… de destule chestii desi n-as recunoaste mai niciodata.
Aud… Omen de la Prodigy in capul meu 90% din timp.
Imi place… sa mananc: clatite ciobanesti din vama, prajitura arici de la silvian si inca o tona de alte lucruri.
Nu sunt… acasa acum.
Cant… Distillers cand sunt ragusita. :D
Traiesc… in Constanta desi urasc orasul asta si nu-mi place marea.
Niciodata… n-am avut vise normale.
Rar… n-am chef de un concert.
Plang… foarte rar si Niciodata in public.
Am nevoie… de mai multe chestii decat as vrea.
Ar trebui… sa-mi arat sentimentele mai des.
Urasc… oamenii prosti, ignoranti, ipocriti, limitati,...
Rad… neasteptat de des.
Visez… de multe ori chestii adevarate sau ceea ce mi-as ori sa se intample.

Chestie de la Ina

So I'm supposed to do this:

1. Put your music player on shuffle.
2. Press forward for each question.
3. Use the song title as the answer to the question even if it doesnt make sense.
4. Tag 5 people.(ain't gonna do this)
5. Bold the questions and with the answers, give your own comments on how it relates to the questions.

1. How are you feeling today? NoFX- Sticking In My Eye
E bine macar sa stiu ca o sa se intample asta pe ziua de azi, ma pis pe toate mustele ametite.

2. Will you get far in life? Less Than Jake- Landmines And Landslides
"I'm destined for disaster, a failure by design"... Need i say more? (era previzibil raspunsul la intrebarea asta)

3. How do your friends see you? Sublime-Legalize it
Ma vad ca pe o persoana care ar promova legalizarea ierbii. Corect.

4. Will you get married? Sublime- Lincoln Highway Dub
"I got a hundred and ninety-six different kind of oil cans."... Si ar trebui sa inteleg ceva din asta?

5. What is your best friend’s theme? Rancid- This Place
"This place is a tale of terror!" Hm... Asta zice Ina mereu cand vine vorba de Constanta.

6. What is the story of your life? Placebo- 36 Degrees
"Someone tried to do me ache." Toata lumea incearca, putini reusesc. :))

7. What was high school like? Rancid- St. Mary
"She's got to get away, get away as far as she can." Bineinteles!

8. How can you get ahead in life? Travis- Quicksand
"Everyday drinking in the same bar" Tre' sa fie un super-bar ca sa nu ma plictisesc de el.

9. What is the best thing about your friends? No Use For A name- Couch Boy
"Communicate, don't separate, don't instigate a world of hate, contemplate the situation!" Pai sunt prietenii mei deci nu se lasa manipulati niciodata. :>

10. What is stored for your weekend? NoFX- Monosylabic Girl
"She's my monosylabic girl" Dar chiar n-as vrea sa intalnesc asa ceva. De fapt, daca ma gandesc mai bine, am intalnit-o. Si ma uraste. Sunt prea polisilabica.

11. What song describes you? Bad Religion- We're only Gonna Die
"Then he died a confused man, killed himself with his own mind." Promitator. Am un viitor stralucit in fata mea.

12. To describe your grandparents? The Offspring- Intermission
N-are versuri, dar suna a muzica de pe vremea lor. Oricum intrebarea asta e ciudata.

13. How is your life going? Leftover Crak- Life Causes Cancer
"I can see the human race capsized and drowning" Sunt asa o optimista.

14. What song will they play at your funeral? Choking Victim- Living The Laws
"Your history, laws and policies, y'know they never meant that much to me!" Anarchy Funeral! WoooHooo!

15. How does the world see you? Bouncing Souls- The BMX Song
"If i had money i'd buy a new BMX." Lumea ma vede ca pe o biciclista? That's weird.

16. Will you have a happy life? The Specials- Take It Easy
"No need to worry... Just pick yourself from off the ground." Asta e cat de cat incurajator.

17. Do people secretly lust after you? No Doubt- By The Way
"By the way, holding her, hugging her can feel so warm. Just think about it, two bodies embracing, creating love in this form. Here to stay, embedded in his mind, he wishes they could be together all the time." No comment? :))

18. How can I make myself happy? No Use For A name- Truth Hits Everybody
"Where you want to be, can't you ever see?" Oh, yes, i can.

19. What should you do with your life? Sick Of It All- This Skin
"Don't freak out, the words from my mouth are against everybody, no one is singled out, nobody's protected - nobody's safe!" Ar trebui sa-mi descarc frustrarile cauzate de dobitocii de peste tot.

One day is fine and next is black...

Ok, sunt superextramega Borderline. Oamenii se impart in 2 categorii: cei care m-au cunoscut cand eram in stare de o serie infinita de crime si cei care m-au cunoscut cand eram convinsa ca voi salva lumea. Da, da, stiu foarte bine ca asta nu e o chestie normala, stiu ca azi rad si maine sunt plina de nervi...

Dar e o chestie pe care as vrea sa o lamuresc. Parerea mea proprie si personala este ca oamenii care formeaza acel 2% din populatia pamantului care are Borderline Personality Disorder nu au o problema psihologica ci una fatalista. De ce? Penca soarta le-o trage. Penca starile si atitudinile lor sunt doar reactii la evenimentele care li se intampla.

Si cum sa nu fi o zi intr-un fel si o zi in altul cand o zi totul e perfect iar urmatoarea totul se naruieste? Si da, inteleg ca e greu sa suporti o persoana care isi schimba starile atat de des, dar e de mii de ori mai greu sa incerci in fiecare zi sa-ti bagi in cap ideea ca nu exista nicio lege karmica ci doar legea caruselului care urca si coboara si urca si coboara si tot asa la nesfarsit. Mereu.

Vacanta

Vacanta asta o s-o pierd. O s-o pierd, exact asa cum mi-am pierdut toate celelalte vacante din viata mea. Si n-o sa-mi para rau.
O sa stau in balcon, o sa beau compot rece de visine, o sa citesc o tona de carti si o sa scriu in draci de mult. Si toate astea dupa ce am facut (si eventual mancat) 10 kile de clatite(mda, recunosc oficial ca stiu sa fac clatite).
Uite-asa o sa-mi pierd vacanta.


P.S.: Felul in care posturile mele extrem de scurte se inmultesc ma sperie si pe mine.